În cadrul acestui workshop ne propunem să aducem în prim-plan conceptul de “minte” devenită “obiect”. Ca răspuns la absenţa unui mediu “suficient de bun”, se poate întampla ca intelectul să se substituie funcţiilor materne, căpatând o viaţă proprie şi separându-se în mod fundamental de corp şi de funcţiile acestuia. Mintea, în această instanţă, se transformă într-un obiect de ataşament în scopul de a oferi siguranţa şi gratificare. Având acest statut de obiect independent, ea poate în egală măsură să se întoarcă împotriva persoanei, devenind persecutorie şi ostilă. Odată stabilită această relaţie de obiect, ea este cea care organizează sinele, furninzându-i fantezia de omnipotenţă. Care sunt, însă, potenţialele pericole ale unei astfel de organizări interne şi ce se întamplă în situaţiile în care se fragilizează? În ce fel însoţim şi abordăm un astfel de proces în context psihoterapeutic?
Vom adresa aceste întrebări într-o manieră interactivă, pornind de la reflecţiile elaborate de D.W. Winnicott, E.G. Corrigan şi P.E. Gordon.
Workshop-ul se adresează psihoterapeuţilor şi celor aflaţi într-un proces de formare în acest domeniu.
« Program
